| Catedrala Patriarhală | |
|---|---|
 | |
| Profilul bisericii | |
| Confesiune: | ortodoxă |
| Hram | Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena |
| Ctitor | Constantin Şerban Basarab |
| Data începerii construcţiei | 1654 |
| Data finalizării construcţiei | 1658 |
| Sfinţită de | Mihnea al III-lea în 1658 |
| Date despre biserică | |
| Oraş | Bucureşti |
| Sector | sector 4 |
| Adresă | Dealul Mitropoliei nr. 21 |
| Lungimea bisericii | 28 m (interioară) |
| Lăţimea bisericii | 14,60 (în pronaos) |
Catedrala Patriarhală este o biserică ortodoxă din Bucureşti, situată pe Dealul Patriarhiei, ctitorită de Constantin Şerban Basarab Cârnul şi soţia acestuia, Bălaşa, între anii 1654-1658. Biserica, purtând hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, a fost sfinţită de Mihnea al III-a Cârnul în anul 1658, iar la scurt timp a fost transformată în Mitropolie. După primul război mondial Mitropolia este transformată în Patriarhie. Date despre meşterul care a coordonat construirea edificiului nu s-au păstrat, singurele nume păstrate fiind cele ale dregătorilor care au supravegheat ridicarea bisericii, logăfătul Radu Dudescu şi Gheorghe Sufariu.
Descriere[]
Ca aspect general biserica este o copie a bisericii din Curtea de Argeş, turlele fiind asemănătoare cu biserica lui Neagoe Basarab. Biserica a fost restaurată de mai multe ori, în 1792-1799, 1834-1839, 1850, 1886, 1932-1935, motiv pentru care în prezent construcţia nu mai păstrează forma originală, de-a lungul timpului aducându-i-se diverse completări şi ajustări. Biserica adăposteşte moaştele Sfântului Dimitrie Basarabov (Dimitrie cel Nou), aşezate într-o raclă de argint, aduse din Bulgaria la data de 13 iulie 1774.